(...) Iubirea ta... cred că a rămas doar o amintire a mea, care m-am convins acum că - niciodată nu v-a mai fi la fel... Și doare...
Azi butonam calculatorul și îți dădeam scanări cu nerăbdare să știu că ești bine, că toate sunt bune, să te văd pe mess... și am văzut că nu erai ...
(...)
(...) știind că nu ai făcut mare lucru... să mă liniștești și să mă ajuți să am încredere în tine din nou... inclusiv distanța ta de netlog unde spuneai odată că mă iubești (iar când te-ai îndepărtat, departe ai rămas / și nu pt. că te-am șters eu... ci pt. că tu cu sufletul și fapta ai plecat departe...) iar femeile cu care ai relaționat pe acolo îți urmăresc activitatea... și poate mândria ta era prea mare să recunoști în fața lor că ești cu mine și asta nu se va mai schimba ... sau vroiai să le mai ții în rezervă să vezi cum merg lucrurile cu mine... (sau era din cauza nesiguranței sentimentelor tale pt. mine) numai tu știi ...
Am vrut să văd dacă e imaginația mea sau sunt și alte lucruri care o confirmă. Am vrut să cred că ai tăria să rupi răul din rădăcina măcar acolo unde spui că o faci ... pentru că, știai că mă doare... credeam că îți pasă... dar m-am înșelat ... pentru că tu știi să spui doar, lasă că îți trece - nu știi să pansezi o rană ... Nu spun că nu vrei și că o faci din încăpățânare, pentru că am cerut-o eu... prefer să cred că nu știi să faci asta (asta face că dezamăgirea mea în ceea ce te privește să fie puțin mai mică, prefer să cred că e doar greșeala mea și să nu te învinovățesc).
Am vrut imposibilul, iar viața mi-a arătat că nu se poate... O iubire pierdută nu se mai întoarce niciodată... regret nespus lucrul acesta, dar este peste puterile mele să îl chimb... și martor mi-e D-zeu că am încercat din răsputeri ...
Motivul a venit ca o ușurare pentru ține ... te-ai grăbit să spui că te-ai hotărât să terminăm, ceea ce nu ai făcut să spui că ne împăcăm, sau să mă ajuți să nu o văd pe ea oriunde întorc capul ...
Te-ai grăbit de două ori să îmi reproșezi că te-ai implicat în problemele mele cu toate că de data asta implicarea ta nu a fost totală... (dar îți mulțumesc oricum pt tot ce ai făcut pentru mine și pentru M____, și nu doar acum ci de când te cunosc).
Nu am vrut să te rănesc, să mă răzbun și nici să îți blochez contul. Știu că dacă vrei îl poți recupera. Nu conturile sunt problema. Iar dacă vrei să îți faci alte conturi și alte id-uri ca să nu mai știu de tine... știu că nu te pot împiedica ... Dar asta înseamnă fugă, iar tu nu fugi ... eu eram cea care o făceam.
Și dacă dorința (decizia pe care ai luat-o - dacă e chiar fără revenire) este să nu mai știi de mine și să nu mai vorbim, cu toată durerea pe care o simt, n-am să te mai deranjez. Voi fi nevoită să încerc să îmi trăiesc altfel viața, fără ceea ce iubesc...
Rămâi și tu cu bine iubirea mea ... poate viața fără mine e mult mai frumoasă și mai bună ... eu ce pot să fac ?!
Sufletul meu te-a vrut pe tine ... dar dragoste cu silă nu ne poate...
Dumnezeu să aibe grijă și de tine și să te călăuzească, și de mine ... și de noi toți... că el, cred că are o socoteală în toate, iar dacă azi inima mea plânge, e numai voia Lui.
G. Y. luminisiumbre71 2010
