- Cu sufletul de răni plângând - cam repede, îngerul meu,
... te-ai dus la Bunul Dumnezeu !
Te-ai dus fără să spui ceva, deși durerea te ardea - deși aveai sufletul plin,
... de suferință și de chin.
În ochii tăi vedeam curat - că viața nu te-a prea cruțat,
... ți-a pus pe umeri un măcel, de nu te mai vedeai din el.
Noi am fi vrut ca să rămâi,
... dar tu te-ai stins pe-un căpătâi.
Dar prea curând ne-ai părăsit,
... smerit pe poartă ai ieșit ... și înapoi n-ai mai venit !
NU mă certa copilul meu, c-am fost mereu îngrijorat,
... c-am vrut să știu dacă ți-e bine - și dacă-n viață ți-e curat !
NU mă certa că deseori, te-am așteptat târziu în noapte,
... și-am vrut mereu să-mi povestești - voind să știu a tale fapte.
NU te-ntrista chiar de-ai simțit, că te sufoc cu-a mea iubire,
... doream să-ți dau în viață ani - de bucurii și fericire.
Florin Ștefan Search_Me71 2023
