Să nu mă-ntrebi nimic... lasă tăcerea să curgă între noi.
Știi... uneori taci atât de frumos,
... încât îmi vine să adun toate tăcerile lumii și să ți le aștern la picioare. Nu mă întreba nimic... nici dacă rad... nici dacă plâng... nici de mi-e dor, de tine.
Nu m-aștepta... am să mă-ntorc nechemat, când visezi,
... am să vin cu toamna ascunsă-n suflet, să te sărut pe vise în zori de zi. Chiar dacă nu m-aștepți, eu voi veni,
... și-atunci, să-mi fi vântul de toamna și să mă strângi la piept.
Să mă cânți încet, cu șoapte de-alint, să sorbim pe îndelete... amintiri ce nu mint.
Florin Ștefan Search_Me71 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu