joi, 29 decembrie 2011

Mail-ul pe care aș fi vrut să nu ți-l trimit niciodată

Cu cine să vorbesc dacă simt nevoia,
... cine să-mi mai vorbească dacă totul s-a stins,
... pe cine să mai sărut din dragoste... cine să mă mai sarute cu iubire,
- Şi mai ales dacă acum nu e nimeni lângă mine, în viaţa mea ?
Aşa că nu pot decât să ating tastele reci şi să-i dau bătaie în stilul metaforic destul de patetic pe care îl folosesc eu. Mi-e teamă, totuşi să mă las purtat prea tare de val... poate că o să ajung preşedinte cândva şi atunci or să mă dea afară pentru că am un trecut "dubios",
... aşa că mă mulţumesc să spun că, încă nu m-am maturizat, deci am o scuză... şi la urma, urmei:
- Şi ce dacă nu m-am maturizat ?!

Astăzi oamenii sunt mai preocupaţi de cariere, de partea materială a vieţii, dragostea a ramas undeva uitată. Cam asta am fi tentaţi să spunem că a mai ramas din ... iubire.
Dar este imposibil ca în secunda urmatoare să nu ne treaca prin minte o clipă în care am uitat sa mai respirăm... o secundă în care am fost invadati de acest nobil sentiment, chiar şi acum, în zilele noastre.
Este imposibil să nu ne amintim de privirea unui om pentru care ştim sigur că am fi renunţat la tot... să nu ne intoarcem într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat, în care un sărut a reusit să te facă pe tine, omul din zilele noastre, să poti zbura.
Sunt convins că nu exista om pe lumea asta care să nu fi simţit măcar o dată în viaţă că iubeşte.

- Şi totuşi, de ce nu mai au oamenii din ziua de azi puterea să lupte pentru sentimentele lor, pentru iubire ?!

Astăzi oamenii renunţă atât de uşor la iubire. In goana lor după bani, preocupaţi de cariere, uită să se mai oprească o clipă şi să privească în sufletul lor. Uită cât de frumos e să strângi în braţe fiinţa ce-o iubeşti, uită cât de frumos e când adormi cu capul pe inima persoanei iubite.
Sunt sentimente care nu se compară cu nimic, care nu vor putea fi niciodată înlocuite cu nimic.
Sunt sentimente care nu vor putea fi niciodată cumparate, oricât de mulţi bani am avea.
Din păcate, uităm că în ciuda tehnologiei din ce în ce mai avansate, în ciuda descoperirilor care se tot fac, timpul a rămas tot ireversibil şi clipele care trec acum pe lângă noi, nu mai ni le poate da nimeni înapoi.
Din ce în ce mai des vezi oameni care decid să meargă pe drumuri separate pentru că "aşa e mai bine"; "aşa am hotărât eu" ... chiar dacă în mod clar lacrimile din ochii celuilalt spun că NU aşa e mai bine, "dar ce mai contează?!".
La cel mai mic impas iau această hotărâre "înţeleaptă", cum că ar fi mai bine să-şi vadă fiecare de viaţa lui şi este mult mai simplu să spui "viaţa (destinul) ne e împotrivă" decât să recunoşti că eşti un laş care nu are puterea să lupte ... nu-i aşa ?! (dacă găseşti un drum fără obstacole... probabil că drumul acela nu duce nicăieri - citat din Lawrence Sterne
). De câte ori nu aţi auzit de decizia ''înţeleaptă'' a unei persoane de a renunţa la "prostiile astea legate de iubire".

- Cat de des întâlnim oameni care nu mai ştiu să se bucure de lucrurile mărunte, care ne fac viaţa frumoasă ?!

Şi atunci concluzia pe care o tragem este că: în ziua de azi noi oamenii nu mai avem timp, nu mai ştim să iubim, nu mai avem timp sau rabdare să ne răsfăţăm, nu mai ştim să ne uităm în ochii persoanei iubite si să-i vedem sufletul.

... iar tu poate peste ani... privind în urma ta, îţi vei aminti de un mesaj în care cineva îţi spunea că te aşteaptă... dar tu nu te-ai dus niciodată,
... de o lacrimă care s-a uscat pe obraz în aşteptarea sărutului tău.
Îţi vei aminti privirea care te implora să rămâi, atunci când ai plecat !
- Cine o să-ţi mai dea atunci tot ce ai lăsat să treacă pe lângă tine ?!
... persoana căreia i-ai spus "pleacă"; când sufletul ei vroia să-i spui "mai stai";
... persoana care ar fi stat în calea realizarii tale pe plan profesional (material), sufocându-te probabil cu iubire.
Câte persoane nu ar vrea în acele momente să poată da timpul înapoi, să ajungă la o intalnire la care nici nu a încercat să ajungă atunci când îl aştepta cineva, să poată şterge acum o lacrimă amară din ochii persoanei pe care a iubit-o, să mai strângă o dată în braţe, măcar o dată, trupul care tremura sub mângaierea lui.
Câte persoane nu ar renunţa la tot... pentru tot ce au avut şi nu mai au,
... nu mai au pentru că asta a fost alegerea lor, pentru că într-un anumit moment al vieţii au considerat că e mai bine să aleagă pentru doi ... şi au ales greşit !

                                                                                          Florin Ștefan   Search_Me71 2009

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

... din nou în sala de operații (pentru operația chirurgicală nr. 4 & 5) !

  Cam așa ar ă ta moaca mea când doctorul mi-a spus:  - Îți promit că voi face tot ce pot ... și ne vom vedea după operație (anestezie) !!!...